V-am mai povestit despre partenerii noştri, şcoala Constantin Păunescu din Recaş, cei alături de care de 12 ani luptăm pentru prevenirea exploatării copiilor din comunitățile defavorizate? Alături de ei, am văzut generații de elevi care au absolvit liceul, acei elevi care altfel ar fi abandonat școala din cauza sărăciei, iar fără educație vor repeta modelul de viață al părinților și bunicilor lor, oameni dezrădăcinați care de generații încearcă să-și găsească identitatea.
Noi ne asigurăm că acești copii au alimentele, rechizitele şi produsele de igienă de bază, iar împreună cu personalul didactic facem și activități de educație non-formală. Vrem să rupem ciclul sărăciei şi al analfabetismului din comunitățile lor! Și se poate. Cu ajutorul oamenilor buni, și copiii cu părinți analfabeți, zilieri care lucrează în agricultură sau construcții, pot să termine cu bine o școală, să aibă o altă șansă.
Dar și această comunitate de oameni care încearcă din răsputeri să-și depășească condiția, a fost greu lovită de criza generată de COVID-19. Copiii nu mai pot merge la școală, acolo unde primeau mâncare și puteau învăța, iar părinții au rămas fără micile munci cu ziua care îi ajutau să mai facă un ban și să-și întrețină familia. Acum sunt acasă cu toții, dar nu pe canapea, fiindcă nu au așa ceva. Ei sunt acele familii care locuiesc câte 8-9 persoane într-o cămăruță. Probabil că au un telefon mobil, unii dintre ei, primit de la un “patron”, dar este acel telefon vechi, fără acces la Internet sau tehnologie care să le permită copiilor să continue școala. Laptopuri sau tablete? Nici vorbă de așa ceva. Pare că pentru ei a devenit imposibil să își continue educația în condițiile școlii online.
Ce fac profesorii lor în această perioadă?
Sunt un exemplu de umanitate. Ei își cunosc elevii și cunosc situația lor de acasă, așa că pregătesc săptămânal fișe de lucru pentru fiecare elev, care sunt duse cu mașina personală sau cu mașina școlii din poartă-n poartă, pentru ca elevii să poată continua școala. Iar noi ne asigurăm că sprijinim procesul educației și că acești copilași au în continuare mâncarea de bază, rechizitele și produsele de igienă de care au nevoie ca să poată trăi, iar profesorii materialele necesare pentru educația copiilor.
Criza generată de COVID-19 ne afectează și pe noi. Donațiile au scăzut drastic, în timp ce numărul copiilor în nevoie crește. În cei 20 de ani de când existăm, am trecut și prin criza 9/11 și prin cea din 2008-2010, și cu fiecare criză economică am văzut criza socială adâncindu-se și mai mult. Adevărul este că avem nevoie de ajutorul vostru ca să putem continua să sprijinim acești copii. Au fost necesari 10 ani ca prima generație de copii din comunitățile sărace din Recaș să absolve liceul. Nu vrem ca asta să se oprească. Nu vrem ca din cauza pandemiei să ne întoarcem cu 10 ani înapoi. De 12 ani avem un scop precis cu zona Recaș: stoparea analfabetismului ajuns la a treia generație și oprirea sărăciei! Dar pentru asta, avem nevoie de ajutor. Iată cum îi putem ajuta pe copii împreună cu voi:
- 15 RON – hrănește un copil o zi întreagă
- 25 RON – un copil fără acces la platforme online este ajutat sa continue școala
- 50 RON – o zi de protectie pentru un copil vulnerabil
Donatiile se pot face direct pe site-ul nostru, pe butonul de donații de mai sus.
Photo credits: Cătălin Șipoș