Istoric

O ZONA IN TRANZITIE

Europa de Est este in continuare o zona in tranzitie. Conflicate regionale, instabilitate politica si economica sunt stari ale multora dintre statele fost comuniste din zona de influenta a Blocului Sovietic. Rasturnarile sociale majore continua sa impovareze resursele Guvernelor cat si flexibilitatea celor guvernati. Caderea comunismului in România, in decembrie 1989 si introducerea rapida a unui sistem pluralistic au dus la o stare de dezorientare si confuzie dar si coplesitoare spiritual pentru multi Români. România este un exemplu atat a ceea ce e mai bun dar si mai rau in tranzitia post-comunista.

CRIZA IN PROTECTIA COPILULUI: MOSTENIREA SOCANTA A EPOCII CEAUSESCU

La inceputul anilor 1990 intreaga media internationala expunea o mostenire socanta lasata de dictartorul communist, orfanii României. Desi conditiile de trai ale copiilor din institutiile de asistenta sociala a copilului s-au imbunatatit si in ciuda aderarii la Uniunea Europeana, resursele Guvernului României sunt insuficiente pentru solutionarea crizei din sistemul de pritectie a copilului. Acesta fapt face ca ONG-urile care deruleaza programe in protectia copilului, cum este si SPER-MLI sa fie necesare, oferind un partener de incredere ca altenrnativa programeleor guvrenamentale. Criza sistemului de pritectie a copilului este valabila in mod special in cazul copiilor exploatati si abuzati (mai ales in cazul fetelor), tinerilor proveniti din institutii de protectia copilului, copiiilor cu nevoi speciale, copiii din mediul rural, copiii de etnie Rroma. Numarul in continuare ridicat de cazuri de explaotare, abuz, abandon si neglijare a copiilor continue sa reprezinte o criza sociala in societatea Româneasca care inca se reface in urma dezastrului social si famial la care a ajuns poporul Român dupa 45 de ani de communism.

ROMÂNIA RASPUNDE CRIZEI PRITECTIEI COPILULUI…

Raspunzand solicitarilor comunitatiii internatioanle si Românesti scandalizate de situatia sistemului de pritectie a copilului, Guvernul României a inregistrat in ultimii zece ani progrese semnificative in reforma sistemului de pritectie a copilului. In 2000 avea sa se promulge Legea Abuzului si se creeaza Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului. In 2002 demareaza la nivel national un program de formare a asistentilor maternali profesionisti si plasarea copiilor in familii de asistenti maternali care are ca finalitate reducerea semnificativa a numarului de copii din institutiile suprapopulate. O parte din fostele centre de plasament au fost transformate in centre de zi cu scoli speciale pentru copiii cu nevoi speciale, ceea ce vine sa aduca raforma in asistenta copiilor cu nevoi speciale.

…DAR SPRIJINUL ONG-URILOR SI CEL INTERNATIONAL ESTE IN CONTINUARE NECESAR

In ciuda imbunatatirii sistemului legislativ si a programelor implementate cu success, Guvernul României atre resurse insuficiente pentru a aborda la scara la care e nevoie criza din sistemulde protective a copilului. Pe de alta parte trebuie sa admitem ca aceasta criza a grijii pentru copil are radacini cultura Românilor, mostenire culturala care nu raspunde la eforturile tehnice ale Guvernului. Resursele guvernamentale limitate face necesara implicarea societatii civile si din pacate la 20 de ani de la Revolutie inca sprijjinul international este important si nececsar in solutionarea crizei copiilor Români. Cu toate eforturile agentiilor guvernamentale si ale ONG-urilor din România pentru miile de copii exploatati, abuzati, neglijati, abandonati puitine s-au schimbat in acesti ani, mai ales pentru cei din mediile rurale si pentru cei de etnie Rroma.

CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL

La douazeci de ani de la Revolutie, comunitatea crestina din România admite ca inca exista o apatie, lipsa de initiative si un narcissism secular care afecteaza timp de dou generatii societatea Româneasca in dou aspecte importante: consecintele sociale ale politicii de desradacinare dusa de Ceausescu si zdrobirea spiritului de catre regimul comunist. Aceste consecinte sociale se regasesc si astazi in indiferenta aproape genaralizata fata de copilul neglijat, abuzat si abandonat. Indiferenta culturala combinata cu lipsa resurselor conduce la concluzia ca din pacate România continua sa se confrunte cu o criza in ce priveste protectia copilului…criza pe care Serviciile pentru Persoane in Situatii de Risc SPER ale Fundatiei MLI incearca sa o abordeze si resolve in fiecare zi.